Geografia localitatii

RELIEFUL
Terenul este plat, campia fiind formata din depunerile aluvionare din albia vailor: Marausului, Craivei si Chislacai.
Teritoriul localitatii, din punct de vedere geomorfologic, face parte din Campia Tisei, subtinutul Campiei Crisurilor, la limita de contact cu campia piemontana.

CLIMATULClimatul este temperat-continental cu slabe influiente mediteraniene, avand precipitatii maxime la sfarsitul primaverii si inceputul verii.
Temperatura medie lunara este variabile, intre 4,5 gr.C in lunile de iarna si 21,4 gr.C in lunile de vara. Temperatura medie anuala este de 10,8 gr.C.
Numarul zilelor cu temperatura mai mica de 0 gr.C, in medie 90 de zile.
Numarul zilelor cu bruma, 15.
Precipitatiile lunare variaza intre 20,5 l si 24,5 l/mp in luna februarie si 60-70 l/mp in luna iunie.

HIDROGRAFIA
Din punct de vedere hidrografic, Somoschesul face parte din bazinul Crisului Negru cu afluientul sau Canalul Teuz.
Canalul Teuz-Crisul Negru (Cermei-Taut), a fost realizat in perioada anilor 1914-1919, apoi largit, adancit si supraanaltat in perioada 1975-1980, de la Beliu pana la Taut (jud. Bihor), pentru a feri localitatile Avram Iancu, Lunca Teuzului si in special Cermei, Somosches, Motiori si Berechiu de inundatiile vailor de la deal care in anii ploiosi isi maresc debitul devenind adevarate rauri. Apele de consum sunt de doua feluri:fantani si arteziene. Apa de fantana variaza intre 4-6 m si este mai putin bogata in saruri. Fantanile arteziene cu apa de adancime de la Harast si Fetani, a caror amenajare apartine perioadei 1890-1940, au un debit mai mare de apa. Cunoscut este ca apa fierbe si arde ceea ce arata prezenta in sol a gazului metan. Din aceste fantani locuitorii s-au alimentat cu apa pentru consumul casnic, pana cand s-a dat in folosinta sonda de apa de baut dinspre Cermei.
Intre anii 1986-1988 satul a fost alimentat cu apa curenta de la reteaua de apa din Cermei, retea care impanzeste toate strazile.
La aceasta data se pregatesc lucrarile pentru introducerea canalizarii in localitate.

FLORA SI FAUNA
Flora este formata din plante de silvo-stepa.
Pana in urma cu aproximativ 200 de ani, terenul din jur era acoperit in majoritate cu paduri si copaci de campie. Gorunul, stejarul, cerul reprezinta baza padurii, in sat existand doar cateva exemplare, care se afla in parc. Mai intalnim exemplare de frasin, castan salbatic, tei, platani, salcam, plop, rachita, dud. Dintre arbusti predomina porumbarul, macesul, murul, iar specii cultivate, coacazul, agrisul.
Baza vegetatiei ierboase o constituie gramineele precum:lolium perena, paius grausor, festuca leguminoasele, trifoi hibrid, macris, stevie, troscot, musetel, brusture, laptuca, menta, pipirig si trestie.
Plantele cultivate sunt: grau, porumb, ovaz, secara, fasole, floarea soarelui, dovleac, cartof, ardei, boia, sfecla de zahar, pepeni galbeni si pepeni rosii.
Plante furajere cultivate sunt: trifoi, lucerna, borceag, ghizdei. Buruienile cele mai des intalnite sunt: palamida, costreiul, rapita, traista ciobanului, pirul, nalba, volbura.

In ce priveste anumalele salbatice, mentionam: vulpi, lupi, iepurele de camp, soarcele de campie, fazani, preperite, grauri, privighetori, ciocarlii, vrabii, randunici, turturele si foarte multe ciori, iar in sat: sobolani, soareci de casa si chiar serpi de casa si de balta, broaste.
Dintre insecte intalnim: tantarul, puricii, paduchii de gaina, omida, viermele sarma.
Animalele domestice care sunt in localitate: vaca, porcul, calul, oaia, capra, cainele, pisica. Pasari: gaina, gasca, rata, curca, porumbelul.